Cu o vadita dorinta de a-i invata pe cei din jurul sau si fiind unul dintre trainerii LEC pentru cursul de PHP, Adrian Filipescu are o experienta de peste 10 ani in programare. In prezent este team leader la o multinationala iar de-a lungul timpului a participat la multe interviuri si a asistat la formarea profesionala a multor programatori, asa ca ne-am gandit ca un interviu cu el ar fi mai mult decat binevenit.

1. Salutare Adi ! Care sunt cele mai dese greseli pe care le observi la cei care vin la interviuri, din punct de vedere al cunostintele tehnice ? Ce i-ai recomanda unui student aflat in “cautarea” primului job ca programator ?
Salutare!
E foarte important pentru cei ce sunt chemati la interviuri sa vina pregatiti : sa stie la ce post au aplicat, care ar principalale activitati, profilul companiei si mai ales sa fie gata sa isi “vanda” experienta si cunostintele.

2. De-a lungul carierei tale care sunt limbajele care ti-au placut cel mai mult ? Care din aceste limbaje l-ai recomanda unui incepator ?
Aici e o discutie lunga si pana la urma e o chestie de “gust” si de ce isi doreste fiecare sa faca in domeniul IT.
Din punctul meu de vedere, eu as incepe cu limbaje de programare mai accesibile: PHP, JAVA,…
dar cu siguranta cineva de la Facultatea de Automatica ar prefera limbaje low level, gen C.

3. Stiu ca ai o pasiune anume pentru partea de procese AGILE ( SCRUM, Kanban, Lean,..). Cum i-ai descrie aceste notiuni unui programator care se afla in prima saptamana de lucru ?
Un proverb chinezesc spunea ca: “E mai bine sa faca 100 de oameni un pas, decat un singur om 100 de pasi”. In general activitatea unui programator se face in cadrul unei echipe, proiect…. etc.
Daca as fi direct implicat in coordonarea respectivului proiect, as organiza procesul de lucru in asa fel incat sa putem lucra ca o echipa si, daca acel proces va avea elemente de Agile, cu atat mai bine.

Cum as descrie conceptul de Agile in cateva cuvinte: comunicare, respectul fata de client ,orientarea spre solutii…

4. Cum vezi tu scoala de programare perfecta, cea prin care ti-ar fi placut sa treci cand erai la inceput de drum ?
Scoala de programare perfecta …hmmm…. o vad mai mult ca impletire intre notiunile teoretice/practice din cadrul scolii si aplicarea lor in proiecte reale din industrie.

5. Ce le poti spune despre “meseria de programator” celor care vor sa devina programatori ?
E o meserie frumoasa si nici pe departe usoara. Cine se apuca de programare trebuie sa stie ca vor fi atat urcusuri cat si coborasuri si ca cel mai important lucru e atunci cand tragi linie, sa fii multumit de alegera facuta.

6. Cand poate spune un programator ca a trecut de nivelul de “junior” ?
Cand a “rulat” cateva proiecte cu success in cadrul unor echipe extinse.

Vlad a început să descopere Photoshop încă din timpul anilor de liceu, a lucrat ca freelancer pe orice proiect i s-a ivit, a fost membru activ într-un ONG studentesc (realizând ca membru al echipei de Advertising o serie de materiale grafice pentru promovare), iar în prezent lucrează ca Web Designer şi Coder xHTML/CSS la o firmă de web development din Bucureşti.

Salut, Vlad! Cand ai avut primul contact cu Photoshop şi ce impresie ţi-a creat?

Am deschis prima dată acest program în timpul anilor de liceu (clasa a X-a dacă îmi aduc bine aminte), pentru un proiect educaţional pe probleme de mediu. Trebuia să realizez câteva editari foto ( “Nu în Paint!!!” au fost cuvintele coordonatorului ) şi urmând sfatul unui coleg am făcut rost de Photoshop 7.0 (la vremea aceea).
Interfaţa mi se părea dificilă, nu inţelegeam de ce ar avea cineva nevoie şi care este de fapt rostul atâtor palete de culori, panouri, unelte, dar faptul ca reuşisem să deschid fotografiile şi să le aplic instantaneu filtre şi efecte ( UAU, TARE, Paint nu are asa ceva! ) m-a determinat să explorez cu mai multă atenţie aceasta cutie de bijuterii.

La ce foloseşti în prezent Photoshop-ul?

În principal în vederea realizării de interfeţe şi elemente grafice pentru web (layout-uri), parte de slicing şi salvări de imagini tot pentru web (pasul preliminar implementarii în cod xHTML/CSS). În trecut l-am folosit şi pentru crearea de calendare, cărţi de vizita, insigne, postere şi flyere, dar am ajuns să prefer grafica web – mai generoasă în culori, în audienţă, cât şi mai permisivă în privinţa unor greşeli (întotdeauna este mai uşor să faci modificările pe web, decât în printuri)

Cum vezi tu un curs de Photoshop?

Fun, bogat în informatii şi exemple practice, suficient de uşor pentru ca un începător să se poată acomoda cu mediul de lucru, dar cu cerinţe ridicate spre final. Chiar dacă aria de subiecte ar fi destul de amplă, consider că bazele sau o scurtă recapitulare a lor n-ar trebui să lipsească: meniuri, panouri principale de lucru, layere, maşti şi shapes.
Din momentul în care utilizatorul de Photoshop are control asupra bazelor, putem trece la crearea de elemente grafice de la zero (butoane, meniuri, bannere, headere) sau la tehnici de clonare. Pentru cineva care se află la început este un exerciţiu bun sa urmăreasca alte design-uri, să le poata descompună (prin FireBug sau alte soluţii similare) şi să reuşească să refacă originalul cât mai fidel. Alt exerciţiu interesant ar fii, in opinia mea, construcţia de wireframe-uri şi de templateuri folosind un sistem grid.
De ce toate acestea s-ar putea să vă intrebaţi? Este simplu! La final, participantul trebuie să-şi demonstreze abilităţile realizând un layout pe o temă reală.
Personal am participat la o varietate de cursuri, seminarii, conferinţe, traininguri: unele foarte interesante, altele dimpotriva (o sa ma abţin de la a le cataloga). Primordial, un curs de Photoshop trebuie sa fie util, să mă ajute să rezolv probleme, să genereze beneficii pe viitor.

Ce alte programe de grafica ai mai încercat pe parcursul timpului şi le poţi recomanda celor care încep o cariera în web-design?

Fireworks – un program pe care de asemenea îl apreciez ca fiind suficient de inteligent ca să realizeze layout-uri pentru web. O buna vreme a fost principalul competitor al Photoshop-ului (pe vremea când aparţinea de Macromedia).
Illustrator – care după părerea mea a depăşit de ceva timp CorelDraw, un software dedicat graficii vectoriale – ilustraţii şi logo-uri.
Probabil ar mai fii şi altele, dar pentru cineva care începe, Photoshop ar fi cea mai bună alegere ca prim tool, majoritatea task-urilor putând fii realizate cu succes de acesta. Desigur, sunt designeri care preferă să realizeze slicingul în Fireworks sau elementele vectoriale în Illustrator şi să le importe ulterior, în final pot spune că ţine şi de preferinţe şi de stilul de lucru individual.

Ce site-uri îţi plac, unde “te dai” pe net?

Apreciez site-urile cu resurse (şi când zic resurse, nu mă refer doar la informaţii text, ci şi la icon-uri, texturi, background-uri, portofolii de lucrări): smashingmagazine, net.tutsplus, webdesignerdepot, designinstruct si Facebook (“că fără, nu prea eşti de pe planeta asta”, zicea o prietenă).

Tudor are o experienţă pe peste 5 ani în PHP şi în dezvoltarea aplicaţiilor web. Printre multe altele a fost o perioadă şi trainer în cadrul LEC, iar în prezent, lucrează pentru o firmă din Barcelona unde este PHP Developer. Găsiţi mai multe despre el pe blog-ul său http://blog.motane.lu/.

Salut Tudor! Prima întrebare şi probabil cea mai importantă: care este diferenţa dintre un developer bun şi unul mediocru? Cum ajungi să fii un programator “super tare”?

Salut! Grea intrebare. Nu ştiu ce să-ţi spun, sincer.
Cred că diferenţa dintre un programator bun şi unul mediocru depinde foarte mult şi de mediul de lucru. Dacă se lucrează într-un mediu în care cuvinte ca “design patterns”, “scalability”, “maintainability” sunt înlocuite cu “las-o bă că merge aşa” şi project management înseamnă ţipat la oameni, atunci nu este nici o diferenţă reală între un programator bun şi unul mediocru.
Într-un mediu mai competitiv şi profesionist, lucrurile se schimbă fundamental, iar diferenţele dintre programatori încep să iasă la lumina. De regula, în momentul în care pe un junior încep să-l preocupe probleme ca scalabilitatea, manteinabilitatea, design patterns şi se gândeşte şi la utilizatorul final, e…copt ca să zic aşa.

Ştiu că tu ai un background foarte solid pe PHP. Ce-ţi place la acest limbaj?

A fost o întâmplare că m-am specializat pe PHP. La inceput m-a atras foarte mult Java, am predat acest limbaj ca instructor CISCO, dar spre marea mea ruşine nu am avut proiecte “adevărate” pe Java. Am avut în schimb mai multe oportunităţi în a lucra proiecte web în PHP şi în final am rămas la el. E un limbaj foarte popular şi sunt sigur că cererea de programatori PHP va ocupa primele locuri pe piaţa muncii mulţi ani de-acum încolo.

Dacă ar fi să treci, cu totul, pe un alt limbaj, care ar fi acesta? De ce?

Dacă ar fi să trec pe altceva, cel mai probabil acel limbaj ar fi python. Deja am nişte proiectele şi scripturi în python, iar django e un framework cu care-mi face deosebita plăcere să lucrez.

Ce sfaturi ai avea pentru cineva care vrea sa-si inceapa o cariera in domeniul programării? Ai recomanda cuiva un anumit limbaj cu care să înceapă?

Evident PHP. E un limbaj uşor de învăţat la inceput. E cam ca şahul – “few days to learn, a lifetime to master” – ceea ce-l face o alegere ideala pentru cei care nu au un background solid în programare. Iar momentan sunt foarte multe job-uri PHP disponibile, pentru toate nivelele de cariera.

În prezent tu lucrezi ca developer în Barcelona. Ce diferenţe ai observat între industria software şi modul de abordare de acolo şi ceea ce se întâmplă în România?

Da, e adevărat, lucrez în Barcelona, dar nu pentru o companie spaniolă / catalană, ci pentru una americană şi avem cultura corporatistă americană, aşa că nu îţi pot spune cu exactitate cum se lucrează în IT în Barcelona. Dar în compania în care lucrez eu, lucrurile stau diferit faţă de companiile în care am lucrat până acum în Romania. Accentul se pune pe eficienţă, mediul este foarte dinamic, nu există un “status quo” împamântenit cum e prin majoritatea companiilor româneşti, unde programatorii “vechi” au mereu dreptate în faţa managementului, chiar dacă în unele cazuri nu ştiu ce vorbesc.

A scris primul său program la 9 ani în BASIC, iar de atunci nu s-a mai putut “lăsa” de programare. Filip este cel care a demarat întâlnirile GeekMeet, iar printre altele a scris o carte despre PHP, AJAX şi PHP: Building Responsive Web Applications, a dezvoltat jobberBase, engine-ul din spatele Jobber.ro, iar în prezent este cofondatorul Lateral. Puteţi să citiţi mai multe despre el pe blogul său www.filipcte.ro.

Salutare ! Din moment ce ai scris o carte despre PHP şi Ajax este clar că ai o pasiune pentru aplicaţiile web. În opinia ta, ce se va întampla cu dezoltarea aplicaţiilor web în următorii 4-5 ani? Ce skill-uri va trebui să stăpânească un programator web pentru a face faţă provocărilor?

Salut! Cert este că aplicațiile web sunt aici ca să stea. Că ele vor funcționa pe tehnologii deschise sau proprietare, nu contează așa mult. Că web-ul va arăta altcumva în 5 ani, nu contează așa mult. Ce contează însă e că visul nostru, al “geekșilor”, despre o lume în care toate device-urile comunică între ele și au acces la Internet, se transformă în realitate. Iar aceste device-uri au nevoie de software bun.

Skill-urile tehnice de care are nevoie un programator web sunt ușor de dobândit, prin muncă și citit. Neapărat HTML5, JavaScript și (cel puțin) un limbaj server-side ca PHP, Ruby, Python sau platforma .NET.
Dacă pentru Flash s-a găsit justificare într-o vreme (standarde web inexistente sau prost implementate), astăzi ne e clar care-i este viitorul și locul: în contexte multimedia. Flash nu mai prezintă niciun avantaj față de HTML + JavaScript. Nu astăzi.

Mai există (cel puțin) un skill non-tehnic pe care noi, programatorii web, îl ignorăm complet (unii mai mult ca alții):

“Lasă dom’le interfața — vezi că funcționalitatea e implementată, deci great success, nu?”.
Nicio problemă, dacă ești programator de drivere. Codul tău interacționează cu alt cod, nu cu oameni. Dar, ca programator web, trebuie să accepți că oameni reali interacționează cu ceea ce scrii tu, așa că nu te poți face că plouă și să nu-ți dai un minim de interes pentru a le îmbunătăți experiența.

Ca programatori web, avem nevoie de o perspectivă holistică asupra produsului final, care să înlocuiască ignoranța față de tot ce nu e “funcționalitate”.

Ce are special PHP-ul? Ce îţi place la acest limbaj şi nu ai găsit în alte limbaje gen Java sau ASP?

Fiind un programator pragmatic, nu am nicio mustrare de conștiință să sacrific “puritatea” codului pentru “binele suprem” — un produs final utilizabil. Pentru mine, PHP este limbajul cu ajutorul căruia îmi pot concretiza ideile și pot crea… simplu și rapid. PHP nu are nimic special, a fost doar tehnologia potrivită la momentul potrivit, ceea ce a creat adopție, ceea ce a născut o comunitate imensă care a evoluat limbajul, în cele din urmă.

Java pentru web? Nu găsesc nicio justificare. Pentru mobile development, însă, mai ales Android — DA!

ASP.NET? Mă bucur că a descoperit în sfârșit MVC și “au intrat în rând cu lumea bună”. Dar ai nevoie de Windows pentru a folosi Visual Studio, iar eu folosesc un Mac. Și, la urma urmei, nu se pretează ca platformă pentru genul de aplicații la care lucrez eu.

Dacă ar fi să construieşti “şcoala” perfectă de programatori cum ar arăta aceasta?

Școlile actuale sunt… deprecated. Training-ul in-house e frustrant și scump. Dar nevoia e reală, mare și crește, deci avem o oportunitate extraordinară!

Dacă aș construi o școală eficientă de web developeri, aș face-o așa…

Aș concepe-o pe trei nivele distincte, pentru că există trei grupuri mari de nevoi:
1. Intro.
2. Aprofundare.
3. Start-up.

Pe nivelul “Intro” aș avea cursuri de inițiere în tehnologii web front-end, tehnologii web back-end și UI design. Cu traineri pregătiți, profesioniști cu experiență reală, nu doar academică. Ar duce pe cineva de la nivel zero la nivel mediu.

Pe nivelul “Aprofundare” aș avea cursuri de aprofundare a diverselor tehnologii și concepte “hot”, pentru developeri la nivel mediu și buni care caută o “injecție intravenoasă” de informație.

Nivelul “Start-up” l-aș organiza sub forma unui incubator de genul Y Combinator, în care “cursanții” să se organizeze ca start-ups și să fie ghidați de mentori (din nou, oameni cu experiență reală în domeniu). Nimic nu te pregătește mai bine pentru realitate decât… experiența în realitate.

Așa aș face-o .

O mare problemă cu care se confrunată programatorii începători este faptul ca toate firmele cer experienţă de “minim 3-5 ani”. Ce sfaturi ai avea pentru cei care vor să-şi înceapă o cariera în programare şi se lovesc de această problemă?

Am văzut ambele fețe ale monedei, iar problema mai mare este că avem prea mulți programatori începători și prea puțini programatori buni. Orice firmă de software care a angajat vreodată, îți va spune acest lucru.

Așa că îi încurajez pe programatorii începători să înceapă să lucreze la proiecte proprii. Și să tragă tare, dacă vor să crească. Sau să-și schimbe profesia.

Firmele de IT caută două lucruri critice în oameni: experiență și talent. Experiența implică skill-uri și cunoștințe. Dacă ele nu există, “experiența” de N ani nu are valoare. Dar dacă ele există, atunci numărul de ani e irelevant. Talent poate însemna potențial sau pasiune, ambele vizibile într-un om. O firmă inteligentă nu ar refuza un candidat fără multă experiență, dar care se arată pasionat, dornic să învețe și e dispus la sacrificii (inclusiv financiare).

Sfatul meu: cariera în programare se începe din timpul școlii (generală, liceu), în timpul liber și din pasiune.

Care crezi că este diferenţa dintre un developer bun şi unul mediocru? Cum ajungi să fii un programator foarte bun?

Diferențele dintre un developer mediocru și unul bun sunt tehnice, punctuale și au de-a face cu nivelul cunoștințelor. Creșterea dinspre “începător” spre “bun” e liniară și garantată pentru cine muncește și caută mereu să se îmbunătățească.

De la un programator bun la unul strălucit, însă, e drum lung. E timp îndelungat, de fapt. Și multă experiență și variată. E o creștere lentă care se-ntâmplă atunci când ceea ce faci are impact.

Nu cred în “strălucire în obscuritate”, pentru că misiunea noastră ca developeri software este de-a face viețile oamenilor mai bune, cu ajutorul tehnologiei. Nimic mai prejos!

Astfel, dacă tot ce te interesează e “funcționalitatea”, probabil ești un programator mediocru. Dacă privești lucrurile holistic și înțelegi scopul muncii tale, probabil ești un programator bun. Iar de-aici înainte, ne străduim fiecare să devenim programatori străluciți!

Ne-am gândit ca sub forma unor interviuri, să vă aducem o serie de sfaturi şi idei de la programatori cu ceva ani buni de experienţă în spate.
Cristian Olaru este autorul cărţilor Java de la O la expert şi Dezvoltarea aplicaţiilor web folosind Java. În prezent este Java developer la IBM Romania. Cristi a dezvoltat de la 0 şi întreţine şi javaromania.com unde puteţi găsi articole java şi elementele aferente acestui limbaj. Având o experienţă de peste 8 ani în programarea Java l-am invitat pe Cristi să povestim puţin despre Java şi programare în general.

Salutare! De ce Java? De ce ai început să faci development în Java sau de ce nu l-ai schimbat de-a lungul timpului cu un alt limbaj?

Bună! Aproape din întâmplare! Prima oară m-am întalnit cu Java în facultate când a trebuit sa-mi aleg şi să mă specializez într-un limbaj de programare pentru dezvoltarea proiectelor din acea vreme. Ce m-a oprit să caut alt limbaj după terminarea facultăţii este faptul că Java este deja un limbaj destinat producţiei (nu doar studiului academic chiar dacă se studiază în universităţi) care la momentul apariţiei pe piaţă a fructificat toată experienţa acumulată în limbaje de programare ale vremii precum Smalltalk, C++, etc. Este o implementare excelentă a paradigmei obiectuale, care pare a fi cea mai productivă paradigmă de dezvoltare pentru aplicaţii nespecifice. De asemenea s-a dovedit a fi un domeniu extrem de vast prin bibliotecile, framework-urile şi tehnologiile aferente, atât de vast datorită numărului mare de minţi implicate în folosirea lui (Oracle estimează în 2010 în jur de 9 milioane de utilizatori). Deci nu poate fi abandonat ci doar completat eventual prin învăţarea unui limbaj de scripting, etc.

Cum crezi că va evolua Java în următorii 2-3 ani? Crezi că se va schimba modul de abordare al acestui limbaj?

După cum se ştie, firma Sun Microsystems care a creat şi susţinea limbajul Java a fost cumparată de Oracle în 2009, deci în acest moment Oracle este firma care dictează într-un fel viitorul limbajului (nu abuziv deoarece limbajul este specificat prin JSR-uri pe www.jcp.org, într-un mod liber şi colaborativ şi are o licenţă foarte deschisă pentru cei care îl utilizează). În acest moment este foarte interesant suportul oferit pentru limbajele de scripting (Scala, Groovy) care pot rula în JVM, suport care se va amplifica şi în următorii ani. De asemenea modularitatea dinamica via OSGi pare a fi un bun înlocuitor pentru vechiul sistem de module din Java. În partea de aplicaţii enterprise, unde Java excelează, noul JEE 6 aduce o serie de elemente noi care se vor consolida de abia în anii următori prin apariţia de implementări efective. Totuşi în partea enterprise consider ca în acest moment a intervenit un fel de stabilitate în bibliotecile enterprise: oarecum persistenţa s-a stabilizat prin JPA, partea de prezentare prin JSF, etc.

Ce sfaturi ai pentru cineva care ştie elementele de baza în programare şi vrea să “se apuce” de java?

Să înceapă să foloseasca limbajul Java în viaţa de zi cu zi în dezvoltarea de aplicaţii efective, începând de la API-ul standard dat de JSE şi continuând cu bibliotecile şi framework-urile enterprise. Să citeasca puţin şi să scrie mai mult cod. O bună idee este să disece o aplicaţie deja făcută în Java chiar dacă este imperfectă şi să înveţe din experienţa altora. Să se implice atât în partea de dezvoltare de aplicaţii pentru desktop cât şi în partea de Web pentru a-şi lărgi domeniul de experienţă. Să se acomodeze cu tool-urile specifice limbajului: IDE-uri, unelte de build, servere de aplicaţii, etc. Să nu se limiteze doar la cunoaşterea teoretică!

Care este, în opinia ta, diferenţa dintre un developer bun şi unul mediocru?

Consider că un adevărat dezvoltator, pe care eu îl numesc “pur sange” este cel care şi-a făcut o profesie (meserie) din programare. În sensul că nu este ataşat doar de un job sau o firma sau un proiect ci de limbaj, tehnologii, şi programare în general, cele din urmă având un scop şi o durată de viaţă mult mai mare decât primele. Desigur, e imposibil să ştii totul. Părerea mea este că ideea de “cache levels” este aplicabilă şi în afara programării. Întotdeauna avem un set de informaţii foarte des folosite pe care le ţinem în memorie la îndemână, dar ne vine uşor să căutăm dupa alte informaţii mai rar folosite pe Web, în cărţi, etc. Dar în general un bun programator are o înţelegere mai profundă a limbajului şi a tehnologiilor venită din pasiunea pentru programare deoarece este afectiv legat de acestea şi drept consecinţă acumulează mai uşor cunoştinţe.

Ce sfaturi ai avea pentru cineva care este începător în “ale programării” indiferent de limbajul folosit? Cum ajungi un developer bun?

Sunt un susţinător al experienţei (şi oarecum împotriva sistemului academic) pe care o consider singura care poate să dea un folos efectiv învăţării. Teoria foarte rar are o aplicabilitate practică imediata mai ales dacă este adusă la un grad înalt de formalizare aşa cum se întâmplă în facultate. Consider ca anii consumaţi în facultate aproape inutil trebuie să fie răscumpăraţi prin ani de munca în producţie folosind efectiv tehnologii, unelte, etc.

Dacă ar fi să recomanzi cuiva o singură carte despre Java, care ar fi aceea (bineînţeles în afară de cărţile tale)? De ce ţi se pare aceasta carte ca fiind “cea mai tare”?

Dacă ar fi să recomand o carte despre Java aceasta ar fi “Effective Java” de Joshua Bloch (există o traducere foarte bună a ei în română la editura Teora). Site-ul cărţii este acesta: http://java.sun.com/docs/books/effective. O consider o carte de bază deoarece trece dincolo de chestiuni de sintaxa ale limbajului spre modul de folosire a limbajului efectiv în practică în viaţa de zi cu zi (autorul a participat activ în implementarea unor librării ale limbajului). Consider ca ar fi prima carte care ar trebui citită după ce ne-am deprins oarecum cu fundamentele limbajului Java.