Problema cu aceste clase Java este faptul ca avem o serie de elemente care se repeta in fiecare clasa. Astfel atributele pret si producator si metoda acordaDiscount se regasec in toate aceste trei clase. Fara a utiliza conceptul de mostenire ar trebui sa avem atat atributele cat si metoda multiplicate in fiecare clasa in parte. Probleme care apare, daca am lucra in acest fel, este faptul ca pierdem foarte mult din agilitatea codului. Astfel in cazul in care cineva vrea sa modifice comportamentul metodei acorda discount, nu va avea altceva de facut decat sa faca modificare in 3 locuri distincte (atat in clasa TelefonMobil, cat si in clasele Camasa si Laptop).

Avand in vedere conceptul de mostenire care a fost explicat mai sus vom crea o clasa generala denumita Produs, care va incapsula elementele comune pentru toate aceste trei clase. Aceasta clasa Produs, va servi ca parinte pentru celelate trei clase. Astfel noua structura a claselor devine:

Folosind aceasta „arhitectura” obtinem cel putin doua avantaje :
- pe de o parte codul codul devine ceva mai flexibil, in ideea ca lucrurile comune pentru toate clasele devin mai usor de modficat
- pe de alta parte dimensiunea totala a codului scade. Numarul de aparitii a liniilor de cod care contin atributele comune , seterii si getterii pentru aceste atribute si declaratia metodei acordaDiscount, scazand de la 3 la 1.

Mai jos aveti codul pentru toate aceste clase:

Cateva aspecte care rezulta din codul de mai sus:
a. pentru a extinde o clasa trebuie folosita urmatoare sintaxa

b. in codul de mai sus, keyword-ul super, apeleaza constructorul clasei parinte
c. in metoda afiseazaDetalii, in clasa Laptop, nu avem acces direct la atributul producator mostenit din clasa Propdus. Dat fiind faptul ca atributul producator este declarat ca fiind private, suntem nevoiti sa il accesam prin intermediul getterilor si setterilor, inclusiv in clasele copil. In cazul in care am folosi modificatorul de acces protected, atunci am putea accesa din clasa Laptop atributul producator, fara a mai trece prin getteri si settari. Astfel in cazul in care codul clasei Produs ar arata in felul urmator:

atunci am putea avea in clasa Laptop un cod de forma urmatoare

Modificatorul de acces protected blocheaza accesul din exteriorul unei clase, catre atributele sau metodele acelei clase, exceptie de la aceasta restrictie facand copii acelei clase si clasele care se afla in acelasi pachet cu clasa respectiva.

Mostenirea multipla in Java

In unele limbaje orientate obiect, cum ar fi C++, exista posibilitatea de a avea mai multi parinti directi pentru aceeasi clasa. De exemplu daca avem clasa A care are metodele x() si y() si clasa B care avea metodele z() si t() ne puteam defini o clasa C care avea ca parinti directi atat clasa A cat si clasa B. Astfel in acest moment clasa C dispunea atat de medodele clasei A (si anume x() si y()) cat si de metodele clase B (adica z() si t()).

Chiar daca la prima vedere acest concept de mostenire multipla parte util, in Java s-a reuntat la el, deoarece uneori putea sa genereze destul de multe complicatii. Revenind la exemplul de mai sus ce s-ar f intamplat daca aveam atat in clasa A cat si in clasa B o metoda care numea x() ? In cazul in care in clasa copil C ar fi apleat aceasta metoda x() , atunci urma sa se apele metoda x() din clasa A sau metoda x() din clasa B? Pentru a elimina acest gen de confuzii in Java nu exista mostenire multipla.In ciuda faptului ca nu permite mostenire mutipla se poate insa ca in Java sa avem ceva de genul:

- clasa A este parinte al clasei B
- clasa B este parinte al clasei C
- clasa C este parinte al clasei D
- clasa D este parinte al clasei E
- clasa E este parinte al clasei F

In acest moment clasa F stie sa faca tot ce stie sa faca E, care stie sa faca tot ce stie sa faca clasa D, care stie sa faca tot ce stie sa faca clasa C samd. In aceste conditii printr-un mecanism de mostenire in trepte putem sa ajungem la a aveam clase cu cod relativ mic, insa care au foarte multe metode mostenite. Un exemplu poate fi considerat clasa JFrame, folosita in construirea interfetelor grafice. Astfel intreg „arborele genealogic” al acestei clase este prezentat in figura de mai jos, si in ciuda faptului ca JFrame „stie” sa execute peste 100 de metode, doar o mica parte din aceste metode sunt proprii, restul find mostenite.

Clasa object din Java

Orice clasa in Java are ca parinte implicit clasa Object. De exemplu in cazul clasei Laptop lista completa a metodelor sale este:

In acest material se regasesc informatii pentru tranzitia de la un programator de nivel incepator intr-un programator de nivel mediu.

1. Invata un limbaj de programare nou

Nu are importanta ce limbaj inveti, dar invatand unul nou (indiferent cate se cunosc) ajuta in a te dezvolta intr-un programator mai bun. Cel mai bine este sa inveti un limbaj care este foarte diferit de cele care se stiu deja si sunt utilizate in mod regulat.
Cu alte cuvinte daca un programator de C# ar invata limbajul VB.NET sau Java nu ar ajuta atat de mult decat daca ar invata Ruby sau Groovy.
Acest pas de invatare a unui limbaj nou este indispensabil. Invatarea unui limbaj de programare consta in trei arii: sintaxa, librariile programului si operaranzii predefiniti ai limbajului si „Cum sa-l folosesti”. Primele doua sunt usoare, un dezvolator soft experimentat poate sa deprinda destule elemente de sintaxe dintr-un limba nouj pentru o dezvoltare rapida a codului, de la 30 de minute la cateva ore, depinzand de gradul de dificultate al limbajului de programare. Operanzii si librariile sunt doar un mod lent de acumulare a cunostintelor pana cand memorezi tot ceea ce trebuie stiut.
Dar pasul 3 „Cum sa se foloseasca”, acesta il inveti in timp de cateva luni doar lucrand cu limbajul respectiv si aici este partea cea mai importanta. De preferat ar fi sa lucrezi la un proiect potrivit limbajului si sa lucrezi intocmai in stilul respectivului limbaj.

2: Invata tehnici avansate de cautare, tactici si strategii

Aici este vorba despre abilitatea de a cauta si de a gasi informatii. Limbajele moderne si mediile de dezvoltare constituie un domeniu prea larg pentru a putea fi memorat. In consecinta pentru a lucra bine trebuie sa iti dezvolti aceasta abilitate de cautare, insa acest lucru nu este chiar simplu. Tehnici, tactici si strategii sunt cuvinte care suna a sinonime, dar nu sunt. Tehnicile care trebuie sa le inveti sunt sistemele avansate de cautare in motorul preferat de cautare, trebuie sa inveti lucruri cum ar fi operatorii binari, filtrarea rezultatelor (cuvinte cheie nepotrivite, restrictii de domeniu) rolul pe care il joaca ordinea cuvintelor si multe altele.
Tacticile sunt: cum sa abordezi o cautare individuala,particulara, sa stii ce trebuie cautat. Erorile de programare sunt usor de interpretat, doar trebuie cautat codul de eroare. Insa selectarea cuvintelor cheie in urma cautarii este dificila.
In privinta strategiilor trebuie sa inveti lucruri cum ar fi: alegerea unui motor de cautare potrivit(indiciu: motoarele de cautare uzuale nu sunt cele mai potrivite), ce site-uri trebuiesc accesate inaintea abordarii motorului de cautare si chiar si pe ce forumuri, topicuri sa postezi pentru ajutor.

3: Ajuta-i pe ceilalti

Ajutorul oferit celorlalti este modul cel mai bun de a invata. Este de inteles „teama” ca nu ai nimic nou de invatat, insa este o greseala. Trebuie tinut cont ca ceea ce se invata, de regula se invata de la altii. Se poate gasi timp pentru a sta pe un forum de specialitate, de ex, si sa raspunzi la cateva intrebari si chiar inveti citind raspunsurile altora.

4: Ai rabdare si exerseaza

Pentru a deveni expert nu inseamna neaparat sa faci acelasi lucru 10 ani, adesea inseamna sa faci o varietate de lucruri in mai multe domenii pe o perioada de 10 ani. Consumi mult timp si energie pentru a deveni un „expert”, lucrand ca si programator cativa ani nu este suficient. Daca vrei sa fii senior developer la varsta de 30 de ani trebuiesc incepute cursuri sau multa bunavointa de a munci mult, de a citi si exersa in timpul liber.

5: Renunta la dogme (idei preconcepute, teorii)

Programatorii incepatori probabil nu stiu ca exista o cea mai buna metoda de a face ceva.
Este in regula sa respecti opinia unui prieten sau a unui sef, insa pana nu capeti suficienta experienta nu sustine ideile altora ca si cum ar fi personale. Un exemplu bun este abuzul din arhitectura orientata pe obiecte cand multi incepatori citesc informatii despre Design Patterns si cel mai des aplicatiile lor simple arata ca Turnul Eiffel.

6:Invata bine cateva idei avansate

Mare parte din trecerea spre a fi un programator intermediar este dobandirea catorva concepte care se cunosc foarte bine lucrand cu acestea in cod. Cum se poate intampla acest lucru? Raspunsul consta in citirea multor articole despre subiectul de interes, gasirea unui job in domeniu…….Trebuie gasit ceva care sa te prinda cu adevarat, cum ar putea fi manipulare de imagini sau poate dezvoltarea bazelor de date. Daca esti un programator de nivel „entry” incearca sa devii expert in cel putin o arie specifica. Acest lucru te va duce spre un nivel intermediar destul de repede, adica la jumatatea drumului spre „expert”.

7: Invatarea teoriilor ce stau la baza domeniului

Invatand cum lucreaza un program si bazele acestuia poti deveni mult mai bun pentru ca vei intelege modul in care programul isi face treaba, logica acestuia, poti depista sursa problemelor survenite si asa mai departe. Vei deveni mai bun invatand ce se petrece la un nivel inferior. Daca este vorba despre un Dezvoltator Web ar fi bine sa citesti HTTP RFC si HTML spec. Daca lucrezi cu un generator de coduri trebuie vazut exact codul generat; daca utilizezi intrumente de baze de date trebuie insistat pe ce sta la baza, adica codul SQL etc.

8: Analizeaza codul unui programator senior

La servicu priveste codul unui programator experimentat si intreaba cum si de ce lucrurile s-au particularizat. Daca este posibil, studiaza sursele proiectului. Chiar daca alti programatori nu au cele mai bune obiceiuri de codare poti invata foarte multe despre cum se scrie un cod. Atentie, a nu se deprinde obiceiuri proaste de codare. Ideea nu este sa imiti orbeste ceea ce dezvolta alti programatori ci de a-ti face o idee despre ceea ce functioneaza si ce are sens si incearca sa imiti.

9: Invata obiceiurile bune

Un programator neexperimentat este demascat de nume de variable stupide, spatiere nepotrivita si alte care ingreuneaza lizibilitatea codului. Mult prea des programatorii invata sa programeze fara sa fie instruiti in detalii mai putin evidente cum ar fi formatarea codului si aceasta iese in evidenta. Chiar si invatand aceste lucruri nu inseamna ca se obtine un cod mai bun sau este un programator mai bun, insa aceasta asigura ca nu se va observa de catre colegi ca este vorba de un programator de nivel „entry”. Chiar daca un program este facut de un senior cand isi numeste variabilele gen X sau Y sau functiile lor sunt numite „Face ceva” arata ca si cum programatorul nu stie ce face si codul lui este greu de mentinut in proces.

10: Amuzamentul

Vrei sa fii blocat in rutina? Uraste-ti job-ul. Pentru a creste, a persevera in acest domeniu nu este nevoie doar de determinarea de a aduce acasa un salariu cat mai mare ci de o bucurie cat mai mare la locul de munca. Daca nu-ti place locul de munca si esti doar un programator junior, ce te face sa crezi ca fiind un intermediar sau senior ar fi mai placut? Schima locul de munca sau schimba cariera. Pe de alta parte este grozav daca iti place ceea ce faci. Garantat vei fi un programator mai bun daca lucrurile raman asa!

La rularea programului va fi generata o exceptie si se va afisa mesajul :
Exception in thread “main” java.lang.ArrayIndexOutOfBoundsException :10
at Exceptii.main (Exceptii.java:4)

Crearea unui obiect de tip exceptie in Java se numeste aruncarea unei exceptii (“throwing an exception”). In momentul în care o metoda genereaza o exceptie (arunca o exceptie) sistemul de executie este responsabil cu gasirea unei secvente de cod dintr-o metoda care sa trateze acea exceptie. Cautarea se face recursiv, incepand cu metoda care a generat exceptia si mergand inapoi pe linia apelurilor catre acea metoda.

Secventa de cod dintr-o metoda care trateaza o anumita exceptie se numeste analizor de exceptie (“exception handler”) iar interceptarea si tratarea exceptie se numeste prinderea exceptiei (“catch the exception”).

Cu alte cuvinte la aparitia unei erori este “aruncata” o exceptie iar cineva trebuie sa o “prinda” pentru a o trata. Daca sistemul nu gaseste nici un analizor pentru o anumita exceptie atunci programul Java se opreste cu un mesaj de eroare (în cazul exemplului de mai sus mesajul “Aici nu se mai ajunge…” nu va fi tiparit).
Atentie: In Java tratarea erorilor nu mai este o optiune ci o constrangere. Orice cod care poate provoca exceptii trebui sa specfice modalitatea de tratare a acestora.

Prin modalitatea sa de tratare a exceptiilor Java are urmatoarele avantaje fata de mecanismul traditional de tratare a erorilor:

1. Separarea codului pentru tratarea unei erori de codul în care ea poate sa apara
2. Propagarea unei erori pana la un analizor de exceptii corespunzator

Structura generala a unui bloc try – catch

1. catch (NumberFormatException e) – e este un obiect Java care poarta incapsuleaza informatii despre exceptie (de ex: unde s-a produs), iar NumberFormatException este Clasa acelui obiect
2. e este un nume pe care il alegem noi. Poate fi si ex sau exceptie

Exemplu de tratare a exceptiilor

Programarea este o abilitate foarte complexa ce necesita multi ani de studiu pentru a fi stapanita. Acest articol incepe prin a prezenta calea spre cunoastere explicand cateva alegeri ce trebuiesc luate de un incepator si o orientare spre instrumente si resurse.

Pasii

1. Sa te decizi in ceea ce vrei sa faci

Programarea este un subiect destul de amplu: puteti face fie jocuri, fie site-uri si aplicatii web, procesare de texte, automatizari de task-uri (scripting), interfete grafice etc. Daca vi se pare cool sa invatati programare si nu aveti nicio aplicatie specifica in minte, este ok, dar gandirea in avans la ceea ce doriti sa programati,va va ajuta sa luati decizii in cunostiinta de cauza in timpul studiului.

2. Alegerea unui limbaj de programare

In primul rand invatati un limbaj simplu, cum ar fi Python, dupa ce ati invatat destul de mult se trece la invatarea C/C++ pentru a intelege exact cum functioneaza si cum interactioneaza programele. PERL si JAVA sunt alte doua limbaje cunoscute pentru incepatori. Trebuie sa-ti cercetezi domeniul tinta pentru a sti care sunt limbajele ce trebuiesc cunoscute (ex. SQL pentru baza de date) sau care ,dupa caz, trebuiesc evitate. Nu trebuie sa va lasati pacalati de jargoane precum: „orientat pe obiecte”, „concurent”, sau „dinamic”. Toate acestea inseamna ceva, dar vor fi intelese dupa capatarea unei anumite experiente in programare.

3. Gasirea resurselor de invatare

Cautati site-uri Web bune pentru a incepe studierea limbajelor mentionate mai sus si vizitati pagina oficiala (daca exista) a limbajului pentru a gasi un tutorial sau manual pentru incepatori. De asemenea cautati o persoana care stie deja sa programeze. Tutorialele online sunt bunicele, dar pot fi frustrante cateodata daca nu ofera raspunsurile dorite. Uneori cursurile de programare si videotutorialele va ajuta mult.

4. Se incepe usor

Nu va puteti astepta sa scrieti cea mai bine vanduta capodopera de 700 de pagini daca nu aveti nicio experienta practica in scris. Cam acelasi lucru se intampla si cu programarea. Incepeti cu constructii de baza si scrieti programe scurte (de la 10 la 30 de linii) pentru a va testa intelegerea conceptului.
Intinde-te daca e nevoie, dar nu incerca sa alergi inainte sa stii sa mergi!

5. Calcularea timpului

Inainte sa va puteti numi un expert este nevoie de multe ore de practica pentru rezolvarea diferitelor probleme. Project Euler are multe sarcini mici, clasificate in functie de dificultate care sunt utile tocmai pentru finisarea abilitatilor si retinerea in practica, de asemenea ajuta la realizarea shemelor logice.

6. Perseverenta

Programarea poate fi foarte frustranta, dar finalizarea cu succes a unui program este un sentiment profund de satisfactie si multumire. Nu renuntati daca nu intelegeti un concept, programarea poate deveni un lucru foarte abstract de invatat. Atunci cand lucrati pe o problema deosebit de complexa luati pauze periodice pentru a permite creierului sa se relaxeze. Asigurati-va un bun program pentru a lucra.

7. Continua sa inveti

Sa stiti un limbaj de programare este bine, dar sa stiti patru sau cinci este si mai bine. Indiferent ce limbaj folosesti cel mai des, sa ai cunostinta si de altele pe care sa le proiectezi te face un mai bun programator si mai capabil sa intelegi concepte comune si probleme in abstract. Deci invatati mai multe limbaje de programare, in special 2-3 cu diferite filozofii de difertie de proiectare cum ar fi Lisp, Java si Perl.

In moment ce Android-ul a fost adus in prim plan utilizarea si dezvoltarea telefoanelor mobile, limbajul Java se bucura de o mare popularitate in lumea IT, fiind foarte util, daca este cunoscut. Din nefericire, nu este intotdeauna usor de intuit ce carti sunt mai bune pentru invatarea lui. Iata cateva exemple utile, care vor face invatarea Java o experienta placuta.

In Effective Java, Joshua Bloch face un lucru extrem de bun: scoate in evidenta cele mai bune practici pe care fiecare dezvoltator ar trebui sa le urmeze, in mod obisnuit. Intreaga carte are ca tema crearea de cod inflexibil, invariabil si insistenta pe acest subiect, precum si exemplele clare sunt uimitoare. Pe scurt, urmarea practicilor din carte ajuta la dezvoltarea ca programator, prin scrierea unui cod Java mai bun si mai sigur. Cititorii cartii nu sunt cu siguranta incepatori, cartea nu se adreseaza celor care nu au pus mana pe o carte de Java sau nu stiut nimic despre programarea Java. Multe practici si exemple din ea depind de un fundament solid de cunostinte, iar incepatorii se vor pierde in atata cod. In schimb, este recomandata cu caldura dezvoltatorilor de Java in cautarea unei carti care sa le ofere instrumente pentru optimizarea codului si merita cu siguranta un loc pe raftul acestora!

Multe din cartile existente par mai degraba volume esoterice decat carti de invatare: necesita ore de parcurs proza densa, ce explica concepte abstracte greu de focalizat si inteles.
Head First Java nu este deloc asa: Kathy Sierra si Burt Bates inteleg cat de dificil poate fi Java, si au reusit sa puna cap la cap o carte care explica Java intr-o maniera informativa si captivanta, si astfel aceasta nu este doar o alta carte plictisitoare care nu ajuta cititorul sa retina informatii critice.
Pentru inceput, cartea este chiar amuzanta: sunt povestioare, jocuri si alte lucruri amuzante pentru a ajuta la invatare. Departe de a fi prostesti sau ineficiente, sunt chiar de ajutor: toate acestea ajuta la invatarea Java intr-un mod benefic si chiar explica lucruri complexe foarte bine, precum mostenirea multipla. Este cea mai buna carte de Java aparuta in ultimul timp, iar incepatorii in programare Java ar trebui sa stie asta: Head First Java este o alegere grozava pentru oricine vrea sa patrunda in programare Java si merita cu siguranta un loc pe raftul lor!

Java: How to Program este o carte interesanta pentru programatorii intermediari si se situeaza intre un incepator desavarsit si un expert-avansat. Este o carte usoara si modesta: subiectele din fiecare capitol sunt prezentate intr-un mod in care nu se simt aluziile autorului la cunostintele cititorului cu privire la cunostintele de Java. Capitolele acopera materia necesara, accentueaza si repeta concepte fara a deveni banale sau plictisitoare. Cu siguranta are cate ceva si pentru incepatori si pentru programatori medii ( si se concretizeaza in aporximativ 1500 pagini).
Contine franturi de cod si exemple detaliate si usor de citit, iar sectiunea studii de caz este un bonus imens: o parte din problema incepatorilor este plictiseala ce apare la crearea programelor text, iar sectiunea GUI a cartii amplifica entuziasmul si interesul pe care limbajul il poate aduce. Per ansamblu, aceasta carte este o lectura grozava atat pentru programatorii incepatori, cat si pentru intermediari: poate instrui la ambele nivele, fara a face incepatorii sa se simta depasiti, iar intermediarii plictisiti. Cu siguranta achizitia merita!

Vorbind de volume esoterice, Thinking in Java este probabil, alegerea cea mai buna. Modul in care Eckel trateaza Java este vast si extrem de savant: cartea de 1200 pagini este in mare parte text dens, iar din ea se afla tot ce este de stiut despre limbajul Java si cum functioneaza el, pe dinauntru si pe dinafara. Eckel nu lasa niciun subiect neatins in incercarea lui de a preda limbajul Java si acest lucru se vede: cei ce pot parcurge cartea pot spune ca cunosc cu adevarat modul in care Java lucreaza. Cartea a trecut printr-o ampla si severa critica publica online, astfel ca ea cuprinde intr-adevar ce e mai bun in ceea ce priveste continutul despre Java.
Punctul forte al cartii este, deasemenea, si punctul ei slab: parcurgerea este greoaie, proza poate fi densa si neiertatoare. Din acest motiv, nu este recomandata incepatorilor, intrucat poate fi putin inaccesibila. Pentru cei ce migreaza dintr-un alt limbaj orientat pe obiecte sau care, pur si simplu, vor sa invete mai mult despre modul in care Java lucreaza in profunzime, cartea este o achizitie valoroasa pe raftul tehnic!

Building Java Programs este o carte care pare sa aiba un ideal: sa invete cititorii limbajul Java, in modul in care acesta este practicat in realitate. In acest scop, ea nu dezamageste: cartea isi prezinta ideile intr-o maniera clara si logica si se asigura ca isi expune ideile astfel incat cititorul nu este niciodata confuz, plictisit sau nu se pierde. Este clara, dar nu excesiv, si lasa destul loc de provocari, astfel ca programatorul incepator de Java nu se va pierde sau simti frustrat.
Acestea fiind zise, este cartea potrivita pentru incepatori: intermediarii si avansatii in programare Java vor gasi foarte putine lucruri aici care sa le vina in ajutor. Dezvoltatorii avansati de Java nu sunt tinta principala: este destinata incepatorilor si reuseste foarte bine in acest sens. Daca se urmareste doar invatarea Java si nu a existat un contact anterior, aceasta carte cu siguranta isi are locul pe raftul dumneavoastra!
Acesta a fost rondul: 5 carti despre Java care pot ajuta la invatarea incepatorilor sau sporirea cunostintelor unui guru in Java. Desi poate fi greu de ales care va fi cea achizitionata in viitor, lista prezentata ofera cateva idei si va poate ajuta la alegerea corecta!

Tim Berners-Lee

Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Tim_Berners-Lee

Tim Berners-Lee este inventatorul HTML (Hyper Text Markup Language) si WWW (World Wide Web).
In 2007, el a fost clasat pe locul intai, pe acelasi loc cu Albert Hofmann, in lista Telegraph a celor 100 de genii.

Matt Mullenweg

Matt – http://ma.tt
WordPress – http://www.wordpress.com
WordPress Blog – http://matt.wordpress.com
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Matt_Mullenweg

Matt este fondatorul si creatorul platformei de blogging WordPress.
In 2005, el a infiintat compania Automatic, compania din spatele WordPress si Akismet.

Larry Page

Google – http://www.google.com
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Larry_Page

Larry Page este binecunoscutul co-fondator al Google, alaturi de Sergey Brin.

Este in top 6 celor mai bogati oameni din America si top 27 a celor mai bogati miliardari la nivel mondial conform Forbes.

Sergey Brin

Google – http://www.google.com
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Sergey_Brin

Sergey a fost co-fondator la Google, alaturi de Larry Page.

Este in top 28 cei mai bogati miliardari la nivel mondial conform Forbes, iar in 2009 a fost in topul 50 celor mai bogati miliardari.

Linus Torvalds

Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Linus_Torvalds

Linus este creatorul sistemul de operare binecunoscut, Linux.

Astazi, exista mii de variante de servere de web Linux.

Dennis Ritchie

Dennis Ritchie’s Websites – http://cm.bell-labs.com/who/dmr/
C Programming Language Book – http://en.wikipedia.org/wiki/The_C_Programming_Language
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Dennis_Ritchie

Dennis este creatorul limbajului C si a avut o contributie esentiala in dezvoltatea sistemului de operare UNIX.

Brian Kernighan

Bell Labs – http://cm.bell-labs.com/cm/cs/who/bwk/
C Programming Language Book – http://en.wikipedia.org/wiki/The_C_Programming_Language
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Brian_Kernighan

Brian este autorul unei serii de programe UNIX si este cunoscut ca inventator al expresiei WYSIWYG.

Ken Thompson

Bell Labs – http://plan9.bell-labs.com/who/ken/
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Ken_Thompson

Ken este un pionier american in informatica, si a ajutat la crearea limbajului de programare B (care a fost ulterior inlocuit de binecunoscutul limbaj de programare C).

El a creat UNIX alaturi de Kerighan si Ritchie si a ajutat la crearea sistemelor de operare Plan 9, distribuit de Bell Labs.

Rasmus Lerdorf

Bio – http://lerdorf.com/bio.php
Toys – http://toys.lerdorf.com
PHP – http://www.php.net
Wikipedia – http://en.wikipedia.org/wiki/Rasmus_Lerdorf

Rasmus Lerdorf este creatorul PHP-ului. El este dezvoltatorul primelor 2 versiuni de PHP, si apoi a contribuit la dezvoltarea celor mai recente versiuni ale PHP.
Astazi, PHP ruleaza peste 34% dintre site-urile.

Jason Fried

37 Signals – http://www.37signals.com
Twitter – http://twitter.com/jasonfried

Jason Fried este fondatorul 37 signals. 37 Signals contine unele aplicatii web uimitoare si de asemenea a unui popular blog despre design si business.

James Gosling

James Gosling – http://www.jamesgosling.com
Apple Science Profile – http://www.apple.com/science/profiles/gosling/
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/James_Gosling

James Gosling este un faimos programator si este cunoscut ca fiind parintele limbajului Java.

Brendan Eich

Twitter – http://twitter.com/brendaneich
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Brendan_Eich

Brendan Eich este programator si creatorul limbajului JavaScript.

In prezent el este Chief Technology Officer la Mozilla Corporation.

Carl Sassenrath

Official Site – http://www.sassenrath.com
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Carl_Sassenrath

Carl Sassenrath este un arhitect de sisteme de operare si al limbajelor de programare. In prezent, el este designer al limbajului REBOL, precum si CTO la Technologies REBOL.

Bjarne Stroustrup

ATT Research – http://www.research.att.com
Wikipedia – http://en.wikipedia.org/wiki/Bjarne_Stroustrup

Bjarne Stroustrup este un om de stiinta care a dezvoltat limbajul C++ de programare.
El este in prezent profesor titular al Colegiului de Inginerie, Catedra de Informatic la Universitatea Texas A&M.

Bram Cohen

Bram Cohen – http://bramcohen.com
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Bram_Cohen

Bram Cohen este un programator american si este binecunoscutul autor al peer-to-peer (P2P) BitTorrent.
El a creat, de asemenea, primul program de file sharing pentru a utiliza protocolul, cunoscut sub numele de BitTorrent.

Alan Cooper

Cooper – http://www.cooper.com/alan/father_of_vb.html
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Alan_Cooper

Cooper este numit parintele “Visual Basic”, desi o mare parte din munca pentru Visual Basic a fost realizata de grupul intern de la Microsoft.
Cooper a fost forta conducatoare din spatele VB 1.0 si a contribuit la interfata grafica pentru sistemul API.

Larry Wall

Perl – http://www.perl.org
Wall – http://www.wall.org/~larry/
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Larry_Wall

Larry Wall este programator si a contribuit la crearea limbajului de programare Perl (din 1987).

Edsger Wybe Dijkstra

Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Edsger_Dijkstra
Dijkstra’s Algorithm – http://en.wikipedia.org/wiki/Dijkstra%27s_algorithm

Edsger Wybe Dijkstra a fost un om de stiinta olandez in informatica.
El a primit Premiul Turing din 1972 pentru contributii fundamentale la dezvoltarea limbajelor de programare si a fost presedintele Centenarului Schlumberger de Informatica de la Universitatea din Texas, din 1984 pana în 2000.

John Resig

eJohn – http://ejohn.org
jQuery – http://www.jquery.com
Twitter – http://twitter.com/jeresig

John este creatorul librariei jQuery pentru Javascript. Este de asemenea programator Javascript si blogger.
El in prezent lucreaza la cea de-a doua carte “Secrets of the javascript ninja”.

Guido van Rossum

Python – http://python.org/~guido/
Twitter – http://twitter.com/gvanrossum

Guido este cel care a contribuit la dezvoltarea limbajului de programare Python. El s-a alaturat echipei Google in 2005.

In iunie 2003, el a fost finalist in categoria IT Software (individual) a Premiilor Network World Technology.

Sesiunile web in Java au fost discutate si in episodul anterior din acest serial. In cadrul acestui tutorial vom detalia ceva mai mult modul in care se utilizeaza aceste sesiuni web. Vom discuta despre cum se distrug sesiunile in Java, cum se elimina atribute si alte cateva metode utile. De asemenea vom povesti si despre posibilitatea adaugarii unui listener Java care poate intercepta orice eveniment specific aparitiei unei sesiuni noi sau a distrugerii unei sesiuni deja existente.


Din acest curs au mai fost publicate urmatoarele tutoriale video:

• Java Servlets: Cookie-uri
• Java Servlets: Citirea datelor din formulare; metodele GET şi POST
• Java Servlets: Parametrii de iniţializare şi web.xml
• Java Servlets: Instalare Tomcat şi construirea primului Servlet

Link-uri utile:

• API pentru HTTP Session
• API pentru clasa HTTPSessionListener
• API pentru clasa HTTPSessionEvent

Detalii tutorial:

• durata : 8 minute
• grad de dificultate:  mediu

In epsisodul de astazi vom povesti despre sesiunile web in Java. In esenta aceste sesiuni web reprezinta containere de date in care se pot stoca informatii specifice fiecarui utilizator care acceseaza aplicatia. De exemplu in cazul in care avem de facut un magazine virtual avem nevoie de un astfel de container in care sa stocam produsule cumparate de fiecare utilizator in parte. Este esential sa ne asiguram ca “locul” in care stocam aceste informatii este unic pentru fiecare utilizator in parte, astfel incat sa evitam cazurile in care produsele cumparate de un utilizator ajung in cosul de cumparaturi al altui utilizator. De-a lungul tutorialului vom tratat atat modul gresit in care putem face asta, folosind un Java LinkedList cat si un mod core prin utilizarea sesiunilor Java.


Din acest curs au mai fost publicate urmatoarele tutoriale video :

• Java Servlets: Cookie-uri
• Java Servlets: Citirea datelor din formulare; metodele GET şi POST
• Java Servlets: Parametrii de iniţializare şi web.xml
• Java Servlets: Instalare Tomcat şi construirea primului Servlet

Link-uri utile:

• API pentru HTTP Session

Detalii tutorial:

• durata : 7 minute
• grad de dificultate:  mediu

In acest videotutorial o sa vorbim despre modul care Java poate salva informatie local pe calculatorul clientului folosind cookie-urile. Vom povesti despre utilitatea acestor cookie-uri, cum poate o aplicatie Java sa creeze un cookie, cum putem citi valorile stocate in cookie-uri si despre cand nu este recomandat sa utilizam cookie-urile. Aceast videotutorial vine ca o continuare a celor publicate anterior pe subiectul java servlets si JSP.


Mai jos aveti o lista cu aceste episoade :

• Java Servlets: Instalare Tomcat şi construirea primului Servlet
• Java Servlets: Parametrii de iniţializare şi web.xml
• Java Servlets: Citirea datelor din formulare; metodele GET şi POST

Link-uri utile:

• Documentatia clasei Cookie
• Propietatea CSS background-color

Detalii tutorial:

• durata : 7 minute
• grad de dificultate:  mediu

În acest tutorial veţi învăţa cum să folosiţi clasa Calendar. Aplicaţia afişează ziua curentă pe un obiect de tip JButton şi afişează în consolă data completă.






Linkuri utile:

• http://java.sun.com/javase/6/docs/api/java/util/Calendar.html

Veţi învăţa despre:

• Clasa calendar
• Cum să afişaţi ziua săptămânii

Detalii tutorial:

• durata: 8 minute
• grad de dificultate: începător

Training Java

Dacă ţi-a plăcut acest tutorial, cu siguranţă vei găsi utile cursurile noastre de Java Fundamentals şi Java Advanced. Predate de traineri care lucrează ca developeri Java, aceste cursuri sunt bazate doar pe exemple practice astfel încât să îţi fie cât mai uşor să înveţi acest limbaj.