1. Lucrul cu cookies în PHP

De obicei, la reîncărcarea unei pagini de tip PHP se resetează toate variabilele create anterior în script, astfel pierzându-se toate calculele efectuate. Uneori, însă, avem nevoie de a memora unele date despre utilizatorul care accesează pagina noastră pentru al recunoaşte de fiecare dată când revine la ea. Pentru aceasta există nişte containere de date (nişte variabile), numite cookies, care sunt stocate în cache-ul browser-ului clientului şi sunt pasate paginii noastre web de pe server (scriptului php) când clientul revine.

Pe scurt – un cookie este o variabilă salvată în browserul clientului de către noi pentru a o prelua mai târziu.

Din punct de vedere al programatorului, un cookie este o metodă extrem de nesigură de stocare a datelor. Aceste date fiind stocate pe calculatorul clientului, pot fi şterse de către el intenţionat, pot fi şterse automat de către browserul clientului, sau în cazul în care apare vre-o defecţiune la hard diskul clientului şi se pierde toată informaţia de pe el – se pierde şi informaţia noastră stocată în cookies. Mai mult de atât, clientul poate specifica în opţiunile browser-ului ca acesta să nu accepte nici un cookie. Oricum, lucrul cu cookies este destul de răspândit deoarece sunt de mare folos la stocarea unor porţiuni mici de informaţie temporară (deobicei pentru statistici).

De reţinut este faptul că nu trebuie salvată informaţie senzitivă sau un volum mare de date într-un cookie şi nu trebuie reutilizată informaţia unui cooke fără a fi verficată mai întâi. Cookie-ul salvat pe calculatorul clientului poate fi citit şi modificat foarte uşor de către acesta.
Ceea ce priveşte limitele de stocare a cookies de către browser, acesta poate salva nu mai puţin de 300 de cookies în total şi nu mai puţin de 20 de cookie per domeniu. Mărimea unui cookie nu trebuie să depăşească 4096bytes (4Kb).

Datele unui cookie stocate într-un browser sunt transmise serverului prin headere. Structura header-ului este următoarea:

Set-Cookie: username=php_lec; path=/; expires=Mon, 09-Dec-2009 13:46:00 GMT; domain=example.com

Fiecare cookie are:
• denumire
• valoare
• dată de expirare
• calea pentru care e valabil
• domeniul pentru care e valabil

În exemplul de mai sus, se transmite un cookie prin HTTP Headers de la client spre server cu denumirea “username” şi valoarea “php_lec”, care expiră la data de 9 decembrie 2009 şi este valabil pentru întreg site-ul (domeniul).

Pentru a seta un cookie din PHP în browser-ul clientului se foloseşte funcţia setcookie($name, $value, $expire, $path, $domain). Cu ajutorul ei setăm un cookie cu denumirea $name, valoarea $value, care expiră la data $expire, valabil din calea $path pentru domeniul $domain. Link: http://www.php.net/manual/en/function.setcookie.php

Exemplu:
setcookie(‘username’, ‘php_lec’, time() + 60 * 60 * 24 * 3, ‘/’, ‘example.com’);

Parametrul $name (cu valoarea “username”) este obligatoriu. El va deveni numele cookie-ul şi îl va diferenţia de celelalte cookies setate de noi. Deci, trebuie să fie unic.

Parametrul $value (cu valoarea “php_lec”) nu este obligatoriu. El reprezintă valoarea cookie-ului.

Parametrul $expire (cu valoarea time() + 60 * 60 * 24 * 3) reprezintă data la care va expira cookie-ul în format Unix Timestamp – numărul de secunde de la apariţia epocii Unix. Pentru aceasta se foloseşte funcţia time(), care returnează numărul de secunde ce a trecut de la Unix Epoch până acum şi se adaugă un număr de secunde pentru care dorim să fie valabil cokie-ul. În cazul nostru am setat cookie-ul pentru 3 zile din momentul de acum: Unix Epoch Time + 60 sec * 60 min * 24 ore * 3 zile. Dacă nu specificăm acest parametru, atunci cookie-ul va fi şters de browser la închiderea acestuia. Link spre funcţia time(): http://www.php.net/manual/en/function.time.php

Parametrul $path (cu valoarea “/”) este opţional. De obicei când setăm un cookie, îl vom putea accesa din directorul de unde l-am setat şi în subdirectoriile lui. Dacă setăm $path cu “/test”, atunci cookie-ul va fi valabil doar pentru calea www.example.com/test/. Pentru a-l putea accesa pe tot domeniul setăm path-ul cu ‘/’, ce reprezintă calea de root al domeniului.

Parametrul $domain se foloseşte de obicei în cazul în care dorim ca un cookie să fie valabil doar pentru domeniul “example.com” nu şi pentru subdomeniul “test.example.com”. În practică se foloseşte foarte rar acest parametru al funcţiei.

Cookies fiind transmis spre server prin headers trebuie setat înaintea afişării oricărui mesaj PHP sau HTML!!!

Pentru a şterge un cookie setat mai devreme, se setează acelaşi cookie însă parametrul $expire primind o valoare negativă sau zero.

Exemplu ştergere cookie setat mai sus:

setcookie(‘username’, ”, 0, ‘/’, ‘example.com’);

Pentru accesarea cookies deja setate în PHP se verifică variabila $_COOKIE setată automat de PHP şi conţine toate cookies setate până acum (care nu au expirat încă).

Exemplu accesare cookie setat mai sus:

echo $_COOKIE['username'];

var_dump($_COOKIE) – afişează totul din arrayul $_COOKIE

Programarea este o abilitate foarte complexa ce necesita multi ani de studiu pentru a fi stapanita. Acest articol incepe prin a prezenta calea spre cunoastere explicand cateva alegeri ce trebuiesc luate de un incepator si o orientare spre instrumente si resurse.

Pasii

1. Sa te decizi in ceea ce vrei sa faci

Programarea este un subiect destul de amplu: puteti face fie jocuri, fie site-uri si aplicatii web, procesare de texte, automatizari de task-uri (scripting), interfete grafice etc. Daca vi se pare cool sa invatati programare si nu aveti nicio aplicatie specifica in minte, este ok, dar gandirea in avans la ceea ce doriti sa programati,va va ajuta sa luati decizii in cunostiinta de cauza in timpul studiului.

2. Alegerea unui limbaj de programare

In primul rand invatati un limbaj simplu, cum ar fi Python, dupa ce ati invatat destul de mult se trece la invatarea C/C++ pentru a intelege exact cum functioneaza si cum interactioneaza programele. PERL si JAVA sunt alte doua limbaje cunoscute pentru incepatori. Trebuie sa-ti cercetezi domeniul tinta pentru a sti care sunt limbajele ce trebuiesc cunoscute (ex. SQL pentru baza de date) sau care ,dupa caz, trebuiesc evitate. Nu trebuie sa va lasati pacalati de jargoane precum: „orientat pe obiecte”, „concurent”, sau „dinamic”. Toate acestea inseamna ceva, dar vor fi intelese dupa capatarea unei anumite experiente in programare.

3. Gasirea resurselor de invatare

Cautati site-uri Web bune pentru a incepe studierea limbajelor mentionate mai sus si vizitati pagina oficiala (daca exista) a limbajului pentru a gasi un tutorial sau manual pentru incepatori. De asemenea cautati o persoana care stie deja sa programeze. Tutorialele online sunt bunicele, dar pot fi frustrante cateodata daca nu ofera raspunsurile dorite. Uneori cursurile de programare si videotutorialele va ajuta mult.

4. Se incepe usor

Nu va puteti astepta sa scrieti cea mai bine vanduta capodopera de 700 de pagini daca nu aveti nicio experienta practica in scris. Cam acelasi lucru se intampla si cu programarea. Incepeti cu constructii de baza si scrieti programe scurte (de la 10 la 30 de linii) pentru a va testa intelegerea conceptului.
Intinde-te daca e nevoie, dar nu incerca sa alergi inainte sa stii sa mergi!

5. Calcularea timpului

Inainte sa va puteti numi un expert este nevoie de multe ore de practica pentru rezolvarea diferitelor probleme. Project Euler are multe sarcini mici, clasificate in functie de dificultate care sunt utile tocmai pentru finisarea abilitatilor si retinerea in practica, de asemenea ajuta la realizarea shemelor logice.

6. Perseverenta

Programarea poate fi foarte frustranta, dar finalizarea cu succes a unui program este un sentiment profund de satisfactie si multumire. Nu renuntati daca nu intelegeti un concept, programarea poate deveni un lucru foarte abstract de invatat. Atunci cand lucrati pe o problema deosebit de complexa luati pauze periodice pentru a permite creierului sa se relaxeze. Asigurati-va un bun program pentru a lucra.

7. Continua sa inveti

Sa stiti un limbaj de programare este bine, dar sa stiti patru sau cinci este si mai bine. Indiferent ce limbaj folosesti cel mai des, sa ai cunostinta si de altele pe care sa le proiectezi te face un mai bun programator si mai capabil sa intelegi concepte comune si probleme in abstract. Deci invatati mai multe limbaje de programare, in special 2-3 cu diferite filozofii de difertie de proiectare cum ar fi Lisp, Java si Perl.

Tim Berners-Lee

Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Tim_Berners-Lee

Tim Berners-Lee este inventatorul HTML (Hyper Text Markup Language) si WWW (World Wide Web).
In 2007, el a fost clasat pe locul intai, pe acelasi loc cu Albert Hofmann, in lista Telegraph a celor 100 de genii.

Matt Mullenweg

Matt – http://ma.tt
WordPress – http://www.wordpress.com
WordPress Blog – http://matt.wordpress.com
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Matt_Mullenweg

Matt este fondatorul si creatorul platformei de blogging WordPress.
In 2005, el a infiintat compania Automatic, compania din spatele WordPress si Akismet.

Larry Page

Google – http://www.google.com
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Larry_Page

Larry Page este binecunoscutul co-fondator al Google, alaturi de Sergey Brin.

Este in top 6 celor mai bogati oameni din America si top 27 a celor mai bogati miliardari la nivel mondial conform Forbes.

Sergey Brin

Google – http://www.google.com
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Sergey_Brin

Sergey a fost co-fondator la Google, alaturi de Larry Page.

Este in top 28 cei mai bogati miliardari la nivel mondial conform Forbes, iar in 2009 a fost in topul 50 celor mai bogati miliardari.

Linus Torvalds

Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Linus_Torvalds

Linus este creatorul sistemul de operare binecunoscut, Linux.

Astazi, exista mii de variante de servere de web Linux.

Dennis Ritchie

Dennis Ritchie’s Websites – http://cm.bell-labs.com/who/dmr/
C Programming Language Book – http://en.wikipedia.org/wiki/The_C_Programming_Language
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Dennis_Ritchie

Dennis este creatorul limbajului C si a avut o contributie esentiala in dezvoltatea sistemului de operare UNIX.

Brian Kernighan

Bell Labs – http://cm.bell-labs.com/cm/cs/who/bwk/
C Programming Language Book – http://en.wikipedia.org/wiki/The_C_Programming_Language
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Brian_Kernighan

Brian este autorul unei serii de programe UNIX si este cunoscut ca inventator al expresiei WYSIWYG.

Ken Thompson

Bell Labs – http://plan9.bell-labs.com/who/ken/
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Ken_Thompson

Ken este un pionier american in informatica, si a ajutat la crearea limbajului de programare B (care a fost ulterior inlocuit de binecunoscutul limbaj de programare C).

El a creat UNIX alaturi de Kerighan si Ritchie si a ajutat la crearea sistemelor de operare Plan 9, distribuit de Bell Labs.

Rasmus Lerdorf

Bio – http://lerdorf.com/bio.php
Toys – http://toys.lerdorf.com
PHP – http://www.php.net
Wikipedia – http://en.wikipedia.org/wiki/Rasmus_Lerdorf

Rasmus Lerdorf este creatorul PHP-ului. El este dezvoltatorul primelor 2 versiuni de PHP, si apoi a contribuit la dezvoltarea celor mai recente versiuni ale PHP.
Astazi, PHP ruleaza peste 34% dintre site-urile.

Jason Fried

37 Signals – http://www.37signals.com
Twitter – http://twitter.com/jasonfried

Jason Fried este fondatorul 37 signals. 37 Signals contine unele aplicatii web uimitoare si de asemenea a unui popular blog despre design si business.

James Gosling

James Gosling – http://www.jamesgosling.com
Apple Science Profile – http://www.apple.com/science/profiles/gosling/
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/James_Gosling

James Gosling este un faimos programator si este cunoscut ca fiind parintele limbajului Java.

Brendan Eich

Twitter – http://twitter.com/brendaneich
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Brendan_Eich

Brendan Eich este programator si creatorul limbajului JavaScript.

In prezent el este Chief Technology Officer la Mozilla Corporation.

Carl Sassenrath

Official Site – http://www.sassenrath.com
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Carl_Sassenrath

Carl Sassenrath este un arhitect de sisteme de operare si al limbajelor de programare. In prezent, el este designer al limbajului REBOL, precum si CTO la Technologies REBOL.

Bjarne Stroustrup

ATT Research – http://www.research.att.com
Wikipedia – http://en.wikipedia.org/wiki/Bjarne_Stroustrup

Bjarne Stroustrup este un om de stiinta care a dezvoltat limbajul C++ de programare.
El este in prezent profesor titular al Colegiului de Inginerie, Catedra de Informatic la Universitatea Texas A&M.

Bram Cohen

Bram Cohen – http://bramcohen.com
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Bram_Cohen

Bram Cohen este un programator american si este binecunoscutul autor al peer-to-peer (P2P) BitTorrent.
El a creat, de asemenea, primul program de file sharing pentru a utiliza protocolul, cunoscut sub numele de BitTorrent.

Alan Cooper

Cooper – http://www.cooper.com/alan/father_of_vb.html
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Alan_Cooper

Cooper este numit parintele “Visual Basic”, desi o mare parte din munca pentru Visual Basic a fost realizata de grupul intern de la Microsoft.
Cooper a fost forta conducatoare din spatele VB 1.0 si a contribuit la interfata grafica pentru sistemul API.

Larry Wall

Perl – http://www.perl.org
Wall – http://www.wall.org/~larry/
Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Larry_Wall

Larry Wall este programator si a contribuit la crearea limbajului de programare Perl (din 1987).

Edsger Wybe Dijkstra

Wikipedia Page – http://en.wikipedia.org/wiki/Edsger_Dijkstra
Dijkstra’s Algorithm – http://en.wikipedia.org/wiki/Dijkstra%27s_algorithm

Edsger Wybe Dijkstra a fost un om de stiinta olandez in informatica.
El a primit Premiul Turing din 1972 pentru contributii fundamentale la dezvoltarea limbajelor de programare si a fost presedintele Centenarului Schlumberger de Informatica de la Universitatea din Texas, din 1984 pana în 2000.

John Resig

eJohn – http://ejohn.org
jQuery – http://www.jquery.com
Twitter – http://twitter.com/jeresig

John este creatorul librariei jQuery pentru Javascript. Este de asemenea programator Javascript si blogger.
El in prezent lucreaza la cea de-a doua carte “Secrets of the javascript ninja”.

Guido van Rossum

Python – http://python.org/~guido/
Twitter – http://twitter.com/gvanrossum

Guido este cel care a contribuit la dezvoltarea limbajului de programare Python. El s-a alaturat echipei Google in 2005.

In iunie 2003, el a fost finalist in categoria IT Software (individual) a Premiilor Network World Technology.

În acest tutorial veţi afla ce sunt membrii statici şi cum funcţionează ei.
Vom crea un exemplu simplu cu o clasă ce are doi membri, dintre care unul este static şi vom atribui valori acestora din instante de clase.



Veţi învăţa:

• Ce este un membru static
• Cum se comporta un membru static

Detalii:

• Durata: 3 min
• Dificultate: începător-mediu

Întreaga serie (titlu):

• Episod 5: Membri statici

Linkuri utile:

• http://php.net/manual/en/language.oop5.static.php

Training PHP

Dacă ţi-a plăcut acest tutorial, cu siguranţă vei găsi utile cursurile noastre de Iniţiere în PHP şi Initiere in PHP. Predate de traineri care lucrează ca developeri PHP, aceste cursuri sunt bazate doar pe exemple practice astfel încât să îţi fie cât mai uşor să înveţi acest limbaj.

Verificarea erorilor în php este într-o oarecare măsura încorporată în execuţia standard de către server. Cum php este de la versiunea 5 orientat pe obiect, ne putem verifica erorile într-un mod mult mai bun.
Modul în care trebuie să scriem codul într-o structura try – throw – catch este următorul:

1 Try – Codul pe care dorim să îl executăm îl pune într-o structură try. Daca codul scris în structura try se execută atunci codul continuă în mod normal. Dacă nu se reusteşte executarea atunci o excepţie va fi “aruncată”.

2 Throw – Comanda cu care se transmite eroarea. Pentru fiecare throw trebuie să existe un catch.

3 Catch – Este blocul care returnează mesajul de eroare şi crează un obiect ce conţine informaţii despre eroare.

< ?php
function checkNum($number)
{
if($number>1)
{
throw new Exception(“Value must be 1 or below”);
}
return true;
}
try
{
checkNum(2);
echo ‘If you see this, the number is 1 or below’;
}

catch(Exception $e)
{
echo ‘Message: ‘ .$e->getMessage();
}
?>

Ce se întamplă în codul de mai sus:
-funcţia checkNum() verifică dacă un număr este mai mare decat 0, şi dacă este o excepţie va fi aruncată.
-se apelează checkNum() într-un bloc catch
-se aruncă excepţia din checkNum()
-blocul catch prinde eroarea şi creaza un obiect $e de tipul Exception ce contine informaţiile despre eroare
-eroarea este afişată folosindu-se de metoda obiectului $e getMessage()

Crearea unei clase custom de excepţii.
In funcţie de codul executat, o excepţie poate avea anumite caracteristici. Ca urmare tipul obiectului cu informaţiile despre eroare poate fi modificat. Ne putem crea un astfel de tip definind o clasă ce extinde clasa Exception.

< ?php
class EroareCustom extends Exception
{
public function errorMessage()
{
$msg = 'Eroare pe linia '.$this->getLine().’ in ‘.$this->getFile()
.’: ‘.$this->getMessage().’ nu este o adresa de email valida’;
return $msg;
}
}

$email = “stefan@yahoo…com”;

try
{
if(filter_var($email, FILTER_VALIDATE_EMAIL) === FALSE)
{
throw new EroareCustom($email);
}
}

catch (EroareCustom $e)
{
echo $e->errorMessage();
}
?>

Ce se întâmplă mai sus:
-se crează clasa EroareCustom ca o clasa Exception modificată. Asta înseamnă că a moştenit toate metodele clasei Exception inclusive getMessage(), getLine() şi getMessage.
-funcţia errorMessage este creată în clasa EroareCustom, funcţie ce returnează mesajul nostru.
-se crează variabila $email ce conţine o adresa de email scrisă greşit.
-se execută blocul try şi se arunca eroarea.
-blocul catch prinde excepţia şi o salvează în noul obiect, după care returneaza mesajul.

Linkuri utile:

• http://php.net/manual/en/language.exceptions.php

În acest tutorial veţi învăţa depre lucrul cu constructorii. Aceştia sunt funcţii care apelează în momentul în care se instanţiază un obiect şi ne putem folosi de ei pentru a iniţializa atribute sau pentru a porni anumite acţiuni cum ar fi un timer.



Veţi învăţa:

• Ce este un constructor
• Cum lucreaza constructorii cu moştenirea

Detalii

• Durata:6 min
• Dificulatate: mediu

Întreaga serie (titlu):

• Episod 4: Constructorii

Linkuri utile:

• http://php.net/manual/en/language.oop5.decon.php

Training PHP

Dacă ţi-a plăcut acest tutorial, cu siguranţă vei găsi utile cursurile noastre de Iniţiere în PHP şi Initiere in PHP. Predate de traineri care lucrează ca developeri PHP, aceste cursuri sunt bazate doar pe exemple practice astfel încât să îţi fie cât mai uşor să înveţi acest limbaj.

În acest tutorial veţi învaţa despre modificatorii de acces în PHP şi unde îi puteţi folosi. Ne vom referi la public, private şi protected făcând referire la cazurile în care aceştia sunt necesari. De asemenea vom lucra şi cu setteri şi getteri.



Veţi învăţa:

• Ce însemană public
• Ce însemană private
• Ce însemană protected
• Ce sunt getteri şi setteri

Detalii

• Durata: 7:30 min
• Dificulatate: mediu

Întreaga serie (titlu):

• Episod 3: Modificatori de acces

Linkuri utile:

• http://php.net/manual/en/language.oop5.visibility.php

Training PHP

Dacă ţi-a plăcut acest tutorial, cu siguranţă vei găsi utile cursurile noastre de Iniţiere în PHP şi Initiere in PHP. Predate de traineri care lucrează ca developeri PHP, aceste cursuri sunt bazate doar pe exemple practice astfel încât să îţi fie cât mai uşor să înveţi acest limbaj.

Funcţia date returnează informaţii despre momentul în care este apelată. Aceasta primeşte ca parametru un string ce îi spune ce informaţii despre data dorim să aflăm. Aceasta poate returna informaţii despre secunde,minute,ora,zi,luna etc.



< html >
< head >
< title >Schimbare background < / title >
< / head >
< ? php
$ora = date("H");
print("$ora");
if($ora > 5 & $ora < 10) {
$bgcolor = "#0000FF";
} else if($ora >= 10 & $ora < 19) {
$bgcolor = "#FFFF00";
} else if($ora >= 19 & $ora < 21) {
$bgcolor = "#FF0080";
} else if($ora >= 21 & $ora < 10) {
$bgcolor = "#808080";
}

print("< body bgcolor=\"$bgcolor\" >\n”);
?>
< br >Se schimba culoarea de background în funcţie de oră
< / body >
< / html >

În exemplul de mai sus folosim funcţia date pentru a controla culoarea de background a unei pagini în funcţie de momentul zilei. Am ales 4 perioade din zi cărora să le corespundă o altă culoare de background. Între orele 5 dimineaţa şi 10 dimineaţa pagina va avea culoarea albastru deschis. Între orele 10 dimineaţa şi 7 după masa culoarea va fi galben, sugerând un soare puternic. Între orele 7 şi 9 seara culoarea va fi corespunzatoare cu culoarea cerului la apus. Între orele 9 seara şi 10 dimineaţa culoarea de background va fi gri închis.

În variabila $ora am salvat ora actuală apelând funcţia date() cu parametrul “H”. Afişeză ora folosind funcţia print pentru a verifica codul după care într-o structura if – else verificam in ce interval ne aflam. Am atribuit culorile cu ajutorul codului hexazecimal RGB.
Cu ajutorul funcţiei print am printat tagul de inceput al elementului body, tag în care avem definită şi culoarea de background. De menţionat că efectul putea fi obtinut şi folosindu-ne de CSS, ceea ce ar fi fost şi recomandat, însă am ales această modalitate pentru a face exemplul mai simplu.

Vă invităm să incercaţi şi voi acest exemplu şi să ne spuneţi părerea vostră.

În acest tutorial veţi învăţa cum funcţionează moştenirea claselor.
Vom crea două clase: pisică şi câine ce vor moşteni atributele şi metodele unei clase animal, venind însa şi cu unele noi.



Veţi învăţa:

• Ce înseamnă moştenirea
• Cum să folosiţi moştenirea

Detalii

• Durata: 5:30 min
• Dificulatate: începător-mediu

Întreaga serie (titlu):

• Episod 2: moştenirea

Linkuri utile:

• http://www.php.net/manual/en/language.oop5.inheritance.php

Training PHP

Dacă ţi-a plăcut acest tutorial, cu siguranţă vei găsi utile cursurile noastre de Iniţiere în PHP şi Initiere in PHP. Predate de traineri care lucrează ca developeri PHP, aceste cursuri sunt bazate doar pe exemple practice astfel încât să îţi fie cât mai uşor să înveţi acest limbaj.